Apare o nouă Rusie, dar nu cea promisă de Putin. De ce se teme cel mai tare Moscova
Rusia este în plină transformare, doar că nu în felul în care visează elitele de la Moscova: în locul societății idealizate și al presupusei sale moralități, altruism și patriotism, se conturează o țară cu standarde morale estompate, susține analistul Kesnia Kirillova, într-un articol publicat de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
O nouă Rusie se conturează, dar nu în felul în care visează Putin
Propagandiștii și oficialii de la Moscova, începând cu președintele Vladimir Putin, argumentează entuziasmați că războiul împotriva Ucrainei a „curățat” societatea rusă de trădători, iar aliații Kremlinului au acum oportunitatea unică să clădească o „nouă Rusie”, inclusiv o „nouă lume post-colonială”.
Este adevărat că societatea rusă este în plină transformare, dar nu în felul în care visează elitele sale. Cu alte cuvinte, se conturează o țară ale cărei standarde morale se estompează, este de părere Kesnia Kirillova.
Efectele agresiunii ruse din Ucraina se fac simțite, în primul rând, în creșterea ratei criminalității. Datele arată că, în primele trei luni ale războiului, furturile în magazine au crescut cu 18%. Totodată, au explodat infracțiunile economice legate de sancțiunile impuse Rusiei: de la sustragerea de fonduri de la buget, la fraudă și evaziune fiscală.
De ce se teme cel mai tare elita rusă
Potrivit experților, întoarcerea a cel puțin 200.000 de ruși de pe front ar putea agrava serios situația. Odată reveniți acasă, aceștia vor constata că „nu-i așteaptă prea multe lucruri bune în ceea ce privește perspectivele de viață. Mulți dintre ei se vor întoarce la situația lor anterioară lipsită de drepturi, însoțită de o umilință constantă”, avertizează avocatul Mark Feighin.
Citește și Soldații ruși sunt disperați. Ultima ofensivă a lui Putin a devenit o „capcană a morții”
Psihologul social Alexei Roșcin spune că războiul lui Putin are consecințe în Rusia, deoarece „întunecă mințile oamenilor și le eliberează cele mai rele instincte”. Deși rata criminalității din Rusia s-a redus semnificativ în raport cu perioada de sălbăticie de după prăbușirea URSS, depășește cu mult cifrele europene, fiind la nivelul unor state latine din America de Sud. Însă, experții ruși estimează că amploarea infracțiunilor economice este mult subestimată, iar din cauza sancțiunilor, multe firme aflate în dificultate sunt tentate să încalce legea.
Societatea promisă de Putin se degradează
Regimul lui Vladimir Putin nu poate scăpa de responsabilitate pentru degradarea societății civile, semnalează analistul Kesnia Kirillova. Propaganda Kremlinului a lucrat la dezumanizarea dușmanilor, fie ei ucraineni sau occidentali. Asta se poate observa inclusiv în modul cum și-au schimbat retorica site-urile proruse. Dacă la începutul invaziei, propagandiștii au încercat să sublinieze faptul că luptă împotriva „minorității naziste” din Ucraina și a „guvernelor globaliste din Occident”, acum, nimeni nu-și mai dă silința să mascheze atacurile asupra civililor.
Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, susținătorii lui Putin, cer de multă vreme bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei, inclusiv a centralelor electrice. În prezent, propagandiștii jubilează pe față, lăudându-se pentru „cea mai puternică lovitură dată sectorului energetic ucrainean”.
Va fi un miracol dacă armata care comite acum un val de crime de război (un total de aproape 45.000, potrivit Ucrainei) se întoarce acasă pentru a trăi în pace, conchide analistul de politică externă pe CEPA.